Etapa a 27-a din Liga 1 n-a avut prea multe faze controversate de arbitraj. Ne vom concentra pe trei partide din campionatul intern care au creat diverse discuții.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
În minutul 77 la o fază aparent banală la mijlocul terenului Nicusor Raicea, jucătorul celor din Mioveni, face un fault asupra lui Octavian Popescu, fault sancționat cu cartonaș galben de către arbitrul George Găman.
Atacul lui Raicea este inexplicabil, cu talpa direct pe tendonul adversarului, fară nici o intenție sau posibilitate de a juca mingea, cu unicul scop de a face rău adversarului. Un astfel de atac direct cu scopul de a răni adversarul se poate cu ușurință încadra la ceea ce legile jocului numesc “comportare violentă”, diferența dintre un “fault grosolan” și acest gen de atac fiind intenția directă de a răni în afara luptei normale pentru minge.
Arbitrilor li se recomandă să sancționeze drastic aceste faze, deoarece una din atribuțiile arbitrului pe terenul de joc este de a proteja jucătorii de accidentări. Decizia corectă a lui Găman ar fi fost lovitură liberă directă și cartonaș roșu.
Iată că jucarea balonului cu mâna continua să nască discuții și controverse. Pe lângă fazele prezentate în articolele precedente am avut în meciul CFR Cluj – Rapid București încă o situație importantă care implică jucarea mingiei cu mâna.
Astfel așa cum am explicat într-o alta intervenție pentru Prosport: „Mingea îl lovește în mâna pe fundașul de la CFR venind de la o distanța mică în urma unui șut.
Mâna este într-o poziție naturală, lângă corp, nu este depărtată și nu îi mărește suprafața corpului în mod nenatural fundașului. Acesta nu avea timp să își retragă mâna având în vedere viteza și forța cu care se deplasează mingea. Decizia corecta este de a lasă jocul să continue”.
Menționez această situație deoarece trebuie remarcat progresul arbitrilor în general în analiza și sancționarea corectă a jocului cu mâna pe terenul de fotbal.
Meciul Chindia Tragoviste – FC Botoșani a avut o fază interesantă din punct vedere al colaborării în cadrul brigăzii de arbitri. Astfel, în minutul 9, în urma unui atac al celor de la Chindia, Daniel Florea se afla în lupta directă cu Aurelian Dawa, fundașul celor de la Botoșani.
Acesta din urmă folosește brațul în mod incorect, pe umărul adversarului, care se prăbușește la pământ, fiind împiedicat astfel să se deplaseze într-o poziție avantajoasă. Arbitrul Bogdan Dumitrache lasă jocul să continue.
Faza se petrece exact în zona din suprafața de pedeapsă aflata în raza vizuală a arbitrului asistent care ar fi trebuit să intervină pentru a-și ajuta colegul de brigadă. Cu toate acestea și arbitrul se afla într-o poziție bună din care controla faza și indiferent dacă de la margine vine sau nu un semnal, el trebuia să intervină.
Este un arbitru aflat la început de drum în Liga 1 și poate cu mai multe meciuri si mai multă experiență va avea si mai mult curaj să ia decizii în momente cheie indiferent de minutul în care se petrec. Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 metri.
O analiză interesantă asupra impactului tehnologiei VAR în campionatul Turciei a relevat unele rezultate surprinzătoare. Cele trei echipe mari, Galatasaray, Fenerbahce și Besiktas, s-au văzut puse în fata unor meciuri pierdute sau terminate la egalitate în urma unor decizii luate în defavoarea lor de către arbitri din cabina VAR și astfel, pe lângă problemele financiare, este văzut și acest aspect că o cauza a eșecurilor celor trei mari echipe turcești.
Analiza celor de la OPTA, o companie britanică de “data analytics”, realizată pe o perioadă de trei ani 2018-2021, arata că în multe meciuri jucate acasă, echipele mari au beneficiat de decizii ale arbitrilor în teren care au fost întoarse de cei din cabina VAR și astfel procentul de meciuri câștigate a fost mai mic decât în anii precedenți.
În schimb echipe precum Trabzonspor, Rizespor și Konyaspor su fost “avantajate” de intervențiile arbitrilor din cabina VAR. Aceste întâmplări au făcut ca fanii și media să se întrebe dacă nu cumva echipele mari erau favorizate de arbitraj pe parcursul unui campionat, din motive diverse inclusiv din cauza presiunii puse de publicul spectator.
Concluzia a fost că sistemul VAR a jucat un rol crucial în creșterea corectitudinii competiției. Va fi interesant de analizat impactul introducerii sistemului VAR în campionatul românesc din sezonul viitor.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER